Cartier Coresi: după 10 ani, povestea merge mai departe

Coresi – cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, având 120 ha, circa 8% din suprafața utilă a Brașovului, este proiectat și dezvoltat alături de comunitate, cu o viziune pe termen lung.

Coresi a fost gândit încă din faza de design a Masterplanului ca un proiect centrat în jurul nevoilor și aspirațiilor oamenilor. Animați de o viziune pe termen lung, asupra planificării și dezvoltării urbane, luăm în considerare o varietate de aspecte interdependente: calitatea arhitecturală, integrarea, estetica și coeziunea urbană, transportul și accesibilitatea, proiectarea ecologică, moștenirea culturală a locului, inovația și multe altele. Credem în dezvoltarea de proiecte mixte, care pot oferi clienților un ecosistem complet de servicii, care aduc o valoare adăugată orașelor și care consolidează țesutul urban și social din jurul lor.

În prezent, se lucrează la un nou proiect comercial, menit să extindă experiența vizitatorilor, să creeze o destinație cu ancore atractive, răspunzând în același timp și așteptărilor lor, deoarece, conform sondajelor, aceștia își doresc mai multe branduri de nivel mediu – înalt, mai multe experiențe și servicii. Noul pol de retail va reuni un magazin Decathlon, pe o suprafață de 4.200 mp, un magazin Bebe Tei, pe o suprafață de 2.050 mp, și Farmacia Tei, pe o suprafață de 856 mp și 2 magazine de mobilă și decorațiuni interioare – Mömax și XXXLutz, cu o suprafață de 28.000 mp, și Mobexpert cu 9.600 mp. Deschiderile Decathlon, Bebe Tei și Farmacia Tei sunt estimate pentru 2024, iar Mömax, XXXLutz și Mobexpert în 2025.

Sursa: https://www.forbes.ro/cartier-coresi-dupa-10-ani-povestea-merge-mai-departe-368601

Tatian Diaconu: Un oraș smart înseamnă un oraș centrat pe nevoile și aspirațiile oamenilor

Nhood a fost alături de UrbanizeHub în ultimii ani de zile, prin intermediul diverselor colaborări privind orașe sustenabile și comunități implicate. Colaborarea a început cu Urban Talks București în 2019, a continuat în 2020 și 2021 cu premiile oferite la Urban Innovation Hackathon Brașov, dar și cu deschiderea marelui proiect de investiții în Reșița, probabil cel mai amplu proiect de regenerare urbană a unui oraș mono-industrial din România. Abordarea sustenabilă a proiectelor de investiții, cu implicarea comunității este un lux pentru România, care e obișnuită cu construcții rapide, cu bani cât mai puțini. De aceea, ne-am propus să aflăm planurile de viitor ale partenerilor noștri și l-am rugat pe Tatian Diaconu, CEO, Nhood să ne răspundă la aceste întrebări. 

Aș începe seria de întrebări cu componenta umană care stă în spatele activităților Nhood, ca să punem în evidență ce activități desfășurați, ce provocări întâmpinați, cum reușiți să le depășiți și, în cele din urmă, cum apreciați rezultatele în funcție de finalizarea proiectelor. Așa că vă întreb cum arată o zi din viața CEO-ului Nhood?

Îmi încep ziua printr-un tur de birou, în care îmi salut colegii și împărtășim ultimele noutăți. Apoi, în funcție de planificare și nevoi, ziua continuă cu întâlniri, ședințe sau vizite pe teren. Totul e un echilibru fin între a fi disponibil pentru colegii mei și a găsi soluții împreună la problemele pe care le întâmpină și munca de teren, care mă ține conectat și atent la ce se întâmplă în jur.

Provocările sunt motorul care ne animă și ne ajută să fim mai buni pe zi ce trece. Le putem depăși acordând oamenilor încredere în ei și în forțele lor. Dacă faci asta cu generozitate, oamenii vor oferi la rândul lor tot ce au mai bun. Am șansa să lucrez cu colegi minunați și împreună ducem mai departe toate proiectele frumoase pe care am reușit să le construim. Toate acestea sunt posibile atunci când ai încredere și ai alături oameni care îndrăznesc să fie diferiți. Încrederea și disponibilitatea de a crea proiecte pline de sens și de a face o diferență sunt ingrediente cheie care ne caracterizează, ne ajută să reușim și să obținem rezultatele scontate.

Ce înseamnă oraș smart în viziunea Nhood?

Pentru noi, un oraș smart înseamnă un oraș centrat pe nevoile și aspirațiile oamenilor.  Imaginați-vă cum ar fi să ajungeți în aproape 15 minute pe jos sau cu bicicleta la locul de muncă, școală, magazin, sau la sala de sport? În Brașov, locuitorii din Cartier Coresi, cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, se pot bucura de cel mai nou concept de urbanism – ”orașul sfertului de oră”. Noi am preluat și adaptat acest concept, lăsând în urmă ideea ”cartierelor dormitor” (cartiere cu o alimentară și o școală) pentru a face loc orașului sfertului de oră. Pentru activitățile copiilor, muncă, sport, servicii medicale și de divertisment, locuitorii din Cartier Coresi nu trebuie să traverseze de multe ori orașul sau să parcurgă zilnic zeci de kilometri pe străzi aglomerate și poluate.

Conceptul a fost lansat de Carlos Moreno, profesor la Universitatea Sorbona, pentru Paris și implementat de primarului orașului, Anne Hildalgo. Acest trend poate fi cu ușurință aplicat în vechile cartiere ce au potențial de a fi revitalizate: o veche fabrică în sală de spectacole sau centru sportiv, un teren viran într-un loc de joacă.

Cartier Coresi reprezintă primul demers de reînnoire urbană și remodelare a unei zone industriale aflate în zona de nord a orașului. Acolo am dezvoltat un proiect integrat de revalorizare a fostei platforme industriale Tractorul. În analiza privind dezvoltarea proiectului, am ținut cont în primul rând de impactul proiectului asupra mediului și reutilizarea urbană a terenului.

Cartier Coresi integrează patru funcționalități: centrul comercial – Coresi Shopping Resort, rezidențial – Coresi Avantgarden, dezvoltat alături de Kasper Development), office – Coresi Business Campus dezvoltat alături de Ascenta, și hotelul Qosmo, inaugurat în iulie 2021 și operat de către Kronwell.

Coresi este cartierul prietenos cu locuitorii lui, în care totul se rezolvă la un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta. Brașovenii care locuiesc aici nu mai sunt nevoiți să petreacă mult timp în trafic sau să se deplaseze pentru a avea acces la diverse facilități: centru comercial, săli de fitness, băcănii, bănci, magazine de telefonie, restaurante sau cabinete stomatologice. În ”orașul celor 15 minute”, poluarea aerului este substanțial redusă. Locuitorii acestui cartier se pot bucura și de o calitate îmbunătățită a vieții, de un loc unde vecinii găsesc tot ce au nevoie pentru a socializa și de a trăi într-un mediu armonios și dinamic.

Nhood pune accent pe proiectele participative. Cum se desfășoară procesul de consultare a partenerilor? Care sunt provocările pe care le-ați întâmpinat până în prezent? De ce proiectele participative ar trebui promovate?

Orașele se transformă pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și stilului lor de viaţă. Ideea noastră este să dezvoltăm cartiere ca parte a viziunii mai largi a orașului. Întrebarea la care trebuie să răspundem în acest proces este ce își vor dori oamenii peste 20-30 de ani de acum înainte. Sigur, există unele lucruri care rămân constante în stilul nostru de viață, dar este adevărat că am devenit mai sofisticați decât orice altă generație.

Credem foarte mult în puterea inteligenței colective. De aceea, pentru a răspunde nevoilor oamenilor și particularităților fiecărei comunități, îi implicăm în proiectele noastre încă din faza de design. Prin întâlniri de grup sau individuale, ne propunem să aflăm de la ei care sunt nevoile, așteptările și aspirațiile lor. Având participarea comunitară în centrul atenției noastre, reușim să valorificăm atuurile, inspirația și potențialul comunității locale iar rezultatul este crearea de spații de calitate care contribuie la sănătatea, fericirea și bunăstarea oamenilor și venim în întâmpinarea nevoilor lor.

Ce înseamnă sustenabilitatea pentru Nhood? Care sunt cerințele pentru ca un proiect Nhood să poată fi considerat sustenabil?

Viziunea noastră despre sustenabilitate se sprijină pe trei piloni: mediu, social și economic (People – Planet – Profit). Dezvoltăm proiecte având ca bază acest triplu impact pozitiv și inspirația orașului de 15 minute. Gândim local și venim cu soluții personalizate pentru a crea spații pline de viață, care răspund nevoilor oamenilor.

În plan social susținem dezvoltarea proiectelor care promovează legăturile dintre oameni și unde te simți bine să trăiești și să lucrezi. Acțiunile noastre încurajează diversitatea, accesibilitatea și dialogul. În acest sens, am dezvoltat o rețea de spații comunitare – platforme de activare civică, pentru a oferi oamenilor spații în care să se exprime, să se dezvolte și să își unească forțele în slujba binelui comun. Credem cu tărie că infrastructura civică formează coloana vertebrală a unei comunități sănătoase.

Scopul nostru final este să contribuim la bunăstarea pe termen lung a întregului nostru ecosistem: angajați, clienți, parteneri și comunități.

Planeta reprezintă viziunea noastră asupra mediului. Ne propunem să acționăm responsabil în ceea ce privește energia, mobilitatea și biodiversitatea, și să ne limităm amprenta de carbon. Ne dorim să dezvoltăm proiecte de impact, în zona regenerării urbane, prin care să  contribuim la dezvoltarea României, în colaborare cu administrațiile locale și centrale. Astfel, vom continua să dezvoltăm acele locuri unice, care aduc bucurie oamenilor zi de zi.

În plan economic implementăm activități care aduc beneficii comunităților locale și creează o valoare pe care o putem împărtăși în mod colectiv, pe termen scurt, mediu și lung. Prin sprijinirea economiilor locale contribuim la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și comunităților, fapt ce reprezintă vectorul esențial pentru redresarea economică și reziliența orașelor.

Pe lângă proiectul Cartierului Coresi de la Brașov, ați pariat și pe Reșița și potențialul de transformare al unui fost oraș industrial. Ce v-a convins să veniți în Banat și ce înseamnă regenerarea urbană a unui municipiu cu o populație mai scăzută decât Brașovul?

Nu noi am mers la Reșița, Reșița s-a deschis spre noi. Acum câțiva ani, am organizat un eveniment dedicat dezvoltării durabile și conceptului de smart city, unde l-am avut printre invitați pe domnul Popa, primarul municipiului Reșița, pe care nu îl cunoșteam la momentul respectiv. La sfârșitul evenimentului, în urma unei discuții destul de ample despre proiectul de la Brașov, domnul Popa ne-a invitat să venim să descoperim orașul Reșița. Am răspuns invitației într-o primă fază mai mult din curtoazie, dar, ulterior, am fost impresionat de ce am descoperit la Reșița.

Orașul, fiind axat pe o latură industrială aflată în declin, a urmat acest declin. Și atunci când mergi din București sau Brașov în Reșița, sigur că prima imagine nu este neapărat cea pe care o așteaptă un investitor. Dar dacă treci de acest lucru și ajungi să te uiți puțin cu sufletul, fără să pierzi din vedere latura economică, găsești o mulțime de argumente pentru a putea contribui la dezvoltarea sau redezvoltarea orașului.

La Reșița am întâlnit o instituție a primăriei extrem de deschisă, care își dorește investitori, care își dorește să schimbe fața orașului. Și astăzi cred că, după Brașov, avem două orașe în care noi investim cu drag, pentru că oamenii sunt deschiși să discute despre cum se va dezvolta orașul lor în următorii 10-15 ani. Iar dacă ai o viziune pe termen mediu și lung, poți contribui acolo unde găsești această deschidere din partea comunității și a administrației locale pentru discuții sincere. Poți găsi proiecte de succes dacă fiecare dintre părți își asumă propriile responsabilități.

Misiunea noastră este de a construi şi dezvolta orașul de mâine și, în acest context, am demarat acest nou proiect de regenerare amplasat pe platforma industrială Mociur – UCMR Reșița, pe o suprafață de 40 de ha. Masterplanul pentru Reșița include funcțiuni mixte și presupune o dezvoltare în patru etape: retail, birouri, aqua park, divertisment, edutainment și hotel, corelată cu 3 faze de dezvoltare de rezidențial, având o anvergură totală de 49.200 de metri pătrați și 1.500 de unități locative, într-o perspectivă de dezvoltare de 15 ani.

În zona de regenerare urbană, subiectele sunt multiple și influențează foarte mult viața oamenilor: mobilitate şi accesibilitate, infrastructura hard – drumuri, utilități, care sunt sau nu sunt în teren. Și o altă componentă importantă este infrastructura socială: educație, sănătate şi toate celelalte funcțiuni atât de necesare în viața unei comunități. În toate elementele arhitecturale s-a avut în vedere păstrarea caracteristicilor locale, definitorii pentru Reșița: metal, cărămidă, spații verzi generoase. Pentru că regenerare urbană nu înseamnă altceva decât un oraș mai bun în interiorul orașului.

Viziunea și conceptul proiectului integrează și strategia de dezvoltare și mobilitate locală și regională a autorităților locale. Noi vrem să oferim reșițenilor un exemplu că se poate, un motiv de mândrie. Și suntem convinși că împreună putem contribui la redezvoltarea unui oraș cu un trecut extraordinar în zona industrială.

Ce planuri aveți pentru viitor?

Pe lângă proiectul de la Reșița, la care lucrăm intens, continuăm dezvoltarea Cartierului Coresi, unde recent am deschis hotelul Qosmo și un nou spațiu de co-working în cadrul clădirii de birouri H1. De asemenea, avansăm cu zona rezidențială, faza a cincea, ce va avea un total de 2.200 de apartamente.

La Satu Mare, avem în plan un proiect rezidențial ce vine în continuarea zonei comerciale, precum și un proiect inedit de ’’Family entertainment centre’’.

Cum vedeți colaborarea cu UrbanizeHub pe viitor?

Cred că avem această responsabilitate față de comunități, de a construi orașele sustenabile ale viitorului, care răspund nevoilor și aspirațiilor oamenilor. Și avem certitudinea că împreună cu parteneri precum UrbanizeHub ne asumăm un rol care devine indispensabil pentru o dezvoltare urbană coerentă și durabilă a României. Unindu-ne forțele vom găsi cele mai bune soluții pentru a contribui la această viziune.

Rămâneți aproape de UrbanizeHub! Pregătim articole cu și mai mulți lideri urbani care fac lucrurile să se întâmple în comunitate.

Sursa: https://urbanizehub.ro/tatian-diaconu-un-oras-smart-inseamna-un-oras-centrat-pe-nevoile-si-aspiratiile-oamenilor/