Cum reacționezi în cazul unei agresiuni sexuale – o campanie a Poliției Române

În anul 2025, Poliția Română va implementa la nivel național „Programul privind prevenirea violenței domestice și a infracțiunilor la viața sexuală”, constatându-se necesitatea intensificării eforturilor de conștientizare și sensibilizare publică cu privire la consecințele agresiunilor de natură sexuală, precum și la cadrul legislativ și protecția de care pot beneficia victimele.

Violenţa sexuală constituie un eveniment extrem de traumatizant, indiferent că este vorba de un incident unic sau de incidente repetate pe o perioadă mai lungă de timp. Consecințele violenţei sexuale pot varia în funcţie de vârsta, personalitatea, natura incidentului şi a relaţiei în care se află victima cu agresorul. Persoanele care au trecut prin experienţe de violenţă sexuală se confruntă cu consecinţe extrem de grave care le afectează pe termen lung funcţionarea fizică, emoţională, comportamentală, cognitivă.

Efectele violenţei sexuale (se manifestă la persoane care au fost supuse la violențe sexuale perioade îndelungate de timp) se pot manifesta pe mai multe paliere:

  • Emoţional: auto-învinovăţire, sentimente de ruşine şi umilinţă, neîncredere în propria persoană,  depresie, anxietate (nelinişte, teamă, să fie într-o stare de încordare şi vigilenţă permanentă ca şi când s-ar aştepta ca oricând să se întâmple ceva rău); tulburarea de stress post – traumatic (PTSD), flashback-uri (persoanei îi vin în minte, gesturi, imagini, mirosuri, sunete, senzaţii corporale, ca şi când ar retrăi experienţa traumatizantă din nou şi din nou); stimă de sine scăzută (ajunge să creadă că există ceva rău în ea, că ea este cumva de vină pentru ceea ce is-a întâmplat)  
  • Sexual: tulburări; teamă de intimitate în relaţii (orice act de exprimare fizică a afecţiunii este reinterpetat prin prisma violenţei trăite şi poate fi perceput ca nedorit, agresiv, traumatizant. Relaţiile intime pot fi un adevărat chin pentru că, de multe ori, iniţierea oricărei apropieri fizice poate readuce în minte episodul traumatizant, ca şi când locul partenerului ar fi luat de agresor şi trauma este retrăită).
  • Social: frica de străini, de situaţii/locuri noi, de a pierde pe cineva drag, izolare socială, teamă de a stabili relaţii de orice fel.
  • Comportamental: randament scăzut la şcoală/ serviciu etc. (dificultăţi de concentrare, de atenţie). Unele persoane recurg la consumul de alcool, droguri sau medicamente pentru a scăpa de trăirile chinuitoare; riscul de a dezvolta dependenţe este extrem de mare. Altele recurg la acte auto vătămătoare (tăieturi, arsuri etc.), durerea de moment provocată fiind pentru unii singura modalitate de a atenua temporar suferinţa şi de a „uita” ce li s-a întâmplat. Tulburările de alimentaţie sunt încercări de a redobândi un minim control asupra propriei vieţi, un mijloc de a regla emoţiile negative.

Pentru a ieși dintr-o situație de violență sexuală, Poliția Brașov recomandă:

Acționează! Este foarte dificil să faci faţă unei experienţe de violenţă sexuală chiar şi fără a mai fi nevoit să mergi la poliţie, medicină legală şi alte instituţii. Tot ce îşi doreşte o persoană care a trecut printr-o astfel de experienţă este să depăşească cât mai repede trauma şi să îşi continue viaţa în condiţii de normalitate. Foarte frecvent persoanele supuse violenţei sexuale sunt învinovăţite pentru faptul că nu au opus suficientă rezistenţă, că nu şi-au manifestat în mod clar refuzul, că nu au ţipat, că nu au reacţionat mai vehement atunci când au fost agresate. Deşi aceste reacţii par a fi greu de înţeles, ele sunt nişte reacţii absolut normale şi justificate în condiţii de pericol. Studiile realizate asupra comportamentului uman arată în mod foarte clar că oamenii pot manifesta 2 tipuri de reacţii atunci când se confruntă cu un pericol major:

 1. Atunci când pericolul este în imediata apropiere apare reacţia de „îngheţare”, persoana devine imobilă, incapabilă se vorbească sau să se mişte, ca într-o stare de paralizie. Din acest motiv e posibil să nu își amintească mai târziu tot ce s-a întâmplat.

2. Atunci când te afli în contact direct cu pericolul, apare fie reacţia de luptă, fie o reacţie de alternare între luptă şi îngheţare.

Sfaturi de bază de reacție după producerea unei agresiuni sexuale:

  •  Mergi într- un loc unde te simţi în siguranţă și  caută o persoană în care ai încredere care să te poată susţine emoţional
  •  Nu te speria dacă retrăiești agresiunea sexuală, ai trecut printr-un şoc puternic
  •  Nu te lăsa forţat/ă să vorbești despre cele întâmplate, vorbește când te simţi pregătit/ă şi cu persoane în care ai încredere
  •  Solicită examinare medicală – pentru înregistrarea şi îngrijirea rănilor, pentru depistarea şi tratamentul infecțiilor cu transmitere sexuală şi pentru contracepţia de urgenţă
  • Apelează la medic pentru îngrijiri medicale dacă agresiunea sexuală s-a produs! Nu te spăla! dovezi importante ale agresiunii rămân pe corp şi pe haine. Nu mânca, bea, fuma, amână să faci duş, să mergi la baie până după controlul medical de urgenţă.
  • Vorbește cu un psiholog și/sau avocat !
  • Notează cât mai multe detalii despre atac, locul unde s-a petrecut şi agresor, pe măsură ce îţi aminteşti; în redactarea plângerii la poliţie sunt necesare cât mai multe detalii pe care e posibil să nu ţi le aminteşti pe loc când eşti întrebată.
  • Raportează agresiunea la poliţie. Ai dreptul să ceri să fie prezent un psiholog în timpul interpelărilor.
  •  Dovedirea faptelor de agresiune se face cu certificatul medico-legal de constatare eliberat de Institutul de Medicină Legală şi/sau cu martori

Campaniei de prevenire a victimizării minorilor: Stop atingerilor nedorite!

Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, prin Biroul Analiza și Prevenirea Criminalității și Biroul Siguranță Școlară, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov, desfășoară activități în unitățile de învățământ din județul Brașov, în cadrul Campaniei de prevenire a victimizării minorilor ”STOP ATINGERILOR NEPOTRIVITE !”.

Campania se desfășoară în perioada februarie-iunie 2024 și constă și în derularea unor activități informative destinate copiilor și cadrelor didactice pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile asociate infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale (agresiunile de natură sexuală, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, hărțuirea sexuală) și reducerea riscului de victimizare a copiilor.

Violența sexuală este un fenomen social extrem de grav, cu consecințe de lungă durată pentru victime. Elementul de bază care caracterizează toate formele de violență sexuală este absența consimțământului. Orice formă de constrângere, de incapacitare ori înșelăciune în privința unui comportament ori act sexual are aceleași efectele ca și violența sexuală. Un astfel de abuz se poate întâmpla: fizic, online, la telefon sau prin intermediul camerelor web, acasă sau la școală. Unele forme de agresiune sexuală sunt mai clare, mai explicite și implică violență fizică și au ca autori persoane necunoscute, în timp ce alte forme de violență sexuală sunt mai subtile, mai greu de detectat și implică agresori din apropierea victimei (membri ai familiei, prieteni, profesori, persoane cu statut și credibilitate în cadrul comunității).

În cadrul întâlnirilor, copiilor le sunt explicate care sunt principalele ”semne” care ar trebui să îi îngrijoreze și să îi determine să ia atitudine, iar cadrelor didactice/aparținătorilor le sunt prezentate drepturile și obligațiile morale și legale în cazul unui posibil abuz sexual asupra minorilor.

Pentru a preîntâmpina victimizarea celor mici, adulții trebuie să cunoască faptul că orice fel de interacțiune fizică/online cu caracter sexual cu copiii poate prezenta un potențial risc infracțional și este necesară recunoașterea acestor situații și raportarea lor de îndată.

Totodată, adulții ar trebui să se informeze cu privire la situațiile care pot crește  riscul victimizării sexuale a copiilor, printre care amintim:

  • Neglijarea nevoilor copilului: lipsa de atenţie sau de interes faţă de nevoile copilului aflat în dezvoltare (nevoi afective, nevoi de relaţionare,curiozități firești legate de transformările survenite pe plan fizic și emotional ), astfel încât copiii se simt respinși, nedoriţi sau ignoraţi;
  • Lipsa comunicării sau rigiditatea în ceea ce privește discutarea unor subiecte considerate ”tabu” cu copilul, precum: intimitatea, relațiile sănătoase și limitele în ceea ce privește apropierea fizică etc
  • Lipsa de supraveghere, care poate îmbrăca multiple forme: lipsa de supraveghere a anturajului copiilor, a locurilor de joacă, a timpului petrecut în afara locuinţei Aceștia facilitează producerea abuzului sau a angrenării minorilor în relaţii sexuale premature, dar și a agresării acestora de către alte persoane;
  • Impunerea forțată a regulilor de convieţuire şi/sau lipsa de comunicare în familie (lipsa de comunicare adecvată şi încercarea de impunere prin forţă a standardelor familiei cu privire la prietenii aleşi de copii, mai ales în cazurile adolescenţilor tentați de începerea vieții sexuale -situaţie întâlnită mai frecvent în cazul fetelor);
  • Libertatea exagerată acordată copiilor de a frecventa locuri nepotrivite pentru vârsta lor, ceea ce măreşte riscul agresiunii sexuale asupra acestora;

 

Poliția Brașov amintește adulților care au în creștere și supraveghere minori câteva reguli utile pentru protejarea  celor mici împotriva abuzurilor sexuale:

  1. Comunicați deschis și frecvent cu copilul! Încurajați-l să vă vorbească zilnic despre ceea ce i se întâmplă, atât în relația cu cei din jur, în grupul de prieteni, în cadrul relațiilor cu familia extinsă,  cât și online.
  2. Educați copilul despre ce înseamnă abuzul sexual! Regula ”Aici nu se pune mâna!” transmite copilului un mesaj important, acela că trupul îi aparține și nimeni nu îl poate atinge fără permisiune. Pentru sprijin în acest domeniu, se poate recurge la ajutorul unui specialist (psihologul școlar).
  3. Învățați-l pe cel mic să spună NU imediat și hotărât la orice fel de contact fizic nepotrivit sau solicitare de a fi fotografiat/filmat, să se ferească de situații periculoase și dacă cineva îl îndeamnă să facă lucruri care îl rușinează. Explicați-i care sunt acțiunile care reprezintă un abuz și că trebuie să vă spună imediat ce a fost supus unui astfel de comportament.
  4. Copilul trebuie învățați să nu se expună unor situații potențial riscante: să nu intre în scările blocului sau alte zone izolate, ferite, deodată sau însoțiți de străini, să nu folosească liftul împreună cu persoane pe care nu le cunosc, să nu dea curs invitației de a intra în locuințele unor persoane, etc.
  5. Dacă se află într-o situație de abuz, copilul trebuie învățat să riposteze prin orice mijloace (fugă, lovirea agresorului) și să alerteze vecinii/trecătorii/familia prin strigăte puternice de ajutor, care pot și descuraja agresorul.
  6. Monitorizați în permanență activitatea copilului, atât în viața reală, cât și în mediul online, însă nu transformați acest proces într-un control excesiv care să îl determine să se ascundă de dvs!
  7. În cazul în care bănuiți că asupra celui mic a fost comis un abuz, raportați de urgență fapta la 112 și solicitați sprijinul organelor competente!

Află cum poți pune capăt violenței domestice

  1. 1. VIOLENȚA CIBERNETICĂ – FORMĂ A VIOLENȚEI DOMESTICE

Datorită evoluției tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, hărțuirea pe internet a victimelor violenței domestice a devenit un fenomen des întâlnit.

Modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, prin adoptarea Legii nr. 106/2020, reglementează tocmai acest gen de violență domestică în mediul online și anume violența cibernetică.

Astfel, violenţa cibernetică se referă la ”hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.”

Protejează-ți intimitatea

Este posibil să-ți fie frică să pleci sau să ceri ajutor, de teamă că partenerul tău se va răzbuna dacă află. Dar trebuie să știi că există măsuri de precauție pe care le poți lua pentru a rămâne în condiții de siguranță fără ca agresorul să afle ce intenționezi tu să faci. Atunci când cauți ajutor împotriva violenței domestice și abuzului, este important să fii precaută, mai ales atunci când utilizezi telefonul sau calculatorul.

Siguranța pe calculator și pe Internet

Agresorii monitorizează de multe ori activitățile partenerilor lor, inclusiv folosirea calculatorului. Cu toate că există modalități de a șterge istoricul de Internet, faptul că încerci să ascunzi ceva poate fi un semnal de alarmă pentru partenerul tău, așa că fii foarte atentă!  În plus, este aproape imposibil să ștergi din calculator toate dovezile, istoricul site-urilor vizitate etc, dacă nu știi foarte multe despre computere.

Utilizează un computer în condiții de siguranță

Dacă vrei să cauți ajutor online, cel mai sigur este să utilizezi un calculator din afara casei în care locuiești. Poți utiliza calculatorul de la locul de muncă, casa unui prieten, bibliotecă etc.

Fii prudentă cu mailurile și mesajele trimise

Mailurile și mesajele trimise pe chat-uri nu sunt cel mai sigur mod de a obține ajutor pentru violență domestică. Fii deosebit de atentă atunci când trimiți mailuri, pentru că s-ar putea ca agresorul să știe cum să acceseze contul tău, să-ți cunoască deja parola de acces în cont. Ia în considerare crearea unui nou cont de mail despre care agresorul să nu știe nimic.

Schimbă numele de utilizator și parola

Creează-ți conturi de mail folosind nume de utilizator și parole noi, schimbă parolele la serviciile bancare online, precum și la alte conturi sensibile. Chiar dacă nu crezi că agresorul are parolele, el le poate ghici  sau poate folosi un program spyware sau keylogging pentru a le obține. Alege parole pe care agresorul nu le poate ghici (evită zile de naștere, nume și date comune, porecle sau alte informații personale).

Protejează-te de supravegherea GPS și de posibilele dispozitive de înregistrare

Agresorul nu are nevoie să fie expert în tehnologie pentru a putea utiliza tehnologia de supraveghere, pentru a-ți monitoriza mișcările și asculta conversațiile. Fii conștientă de faptul că agresorul poate folosi camere ascunse, cum ar fi “Nanny Cam”, sau chiar un monitor de copil pentru a-ți supraveghea/verifica activitatea. Sistemele de tip GPS, dispozitive de poziționare globală sunt, de asemenea, ieftine și ușor de utilizat. Dispozitivele GPS pot fi ascunse în mașină, geantă, sau alte obiecte pe care le porți cu tine. Agresorul poate utiliza, de asemenea, sistemul de GPS al mașinii pentru a verifica unde ai fost.

Ia măsuri de siguranță și după ce ai plecat din locuința comună cu agresorul

Să te protejezi de agresor este la fel de important după ce ai plecat, cum era și când locuiați împreună. Pentru a te proteja, ar putea fi necesar să te muți într-un loc în care fostul partener nu te poate găsi.

Pentru a păstra noua locație secretă:

  • Nu-ți lista numărul de telefon – sună la compania de telefonie fixă sau mobilă pentru a cere acest lucru.
  • Pentru facturi și corespondență folosește mai bine o cutie de oficiu poștal, decât adresa de acasă.
  • Anulează conturile bancare vechi și cardurile de credit, mai ales dacă au fost comune cu agresorul.
  • Când deschizi conturi noi, folosește o altă bancă.
  • Ține la tine tot timpul un telefon mobil încărcat pentru eventualitatea în care va trebui să suni la 112!
  1. 2. ÎNCĂLCAREA ORDINULUI DE PROTECȚIE, MAI ASPRU PEDEPSITĂ

Limitele relativ reduse ale pedepsei, stabilite pentru încălcarea ordinului de protecție provizoriu, au fost modificate prin Legea nr. 183 din 19 august 2020, care prevede faptul că:

  • pentru persoana care solicită emiterea ordinului de protecție, asistența juridică devine obligatorie, aceasta beneficiind de reprezentare în procedura de judecată în camera de consiliu, în aceeași măsură cu persoana împotriva căreia a fost solicitată emiterea ordinului;
  • în cazul nerespectării măsurilor stabilite prin ordinul de protecție emis de către o instanță de judecată, cât și în cazul celor stabilite prin ordinul de protecție provizoriu emis de către polițiști, pedeapsa cu închisoarea să fie cuprinsă între 6 luni și 5 ani. Aceste noi limite sunt unele dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispusă măsura arestului preventiv, în timp ce în vechea reglementare pedeapsa pentru comiterea acestor fapte era cuprinsă între o lună și un an de închisoare.

Agresorii vor fi mai aspru pedepsiți dacă:

  • refuză să fie evacuați temporar din locuință;
  • nu permit accesul victimei sau a copiilor în locuința familiei;
  • nu respectă limitarea dreptului de folosință asupra unei părți a locuinței comune, astfel încât să nu vină în contact cu victima;
  • nu respectă obligația de a păstra distanța minimă stabilită față de victimă, față de reședința sau locul de muncă, ori față de membrii familiei acesteia;
  • nu respectă interdicția de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează, ori le vizitează  periodic;
  • refuză să poarte un sistem electronic de supraveghere;
  • contactează, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, victima;
  • refuză să predea armele deținute;
  • refuză consilierea psihologică, psihoterapia ori internarea nevoluntară dispusă de instanță;
  • nu se prezintă periodic, la intervalul stabilit de instanță, la secția de poliție competentă;
  • nu furnizează informații polițiștilor despre noua adresă de domiciliu, în cazul în care a fost evacuat din locuința familiei.

Legea nr. 183/2020, prevede ca, de acum,  încălcarea măsurilor dispuse prin ordin de protecție constituie infracțiune!